„ÎNTOARCEREA SCRIITORULUI“, Treizeci de eseuri despre literatura Marianei Brăescu

CREATIVITATEA LA SUPERLATIV

Cine vrea să se informeze despre o persoană sau o activitate de anvergură caută în primul rând, în era Internetului, pe Google şi iată ce găseşte: „Mariana Brăescu“ apare de 26.000, iar „Casa Lux Bucureşti“ de 340.000 ori. Fără îndoială avem de a face cu o personalitate foarte cunoscută, atât pe tărîm literar cât şi în lumea afacerilor, şi, în acelaşi timp, cu o firmă de mare succes. Reţeta pentru a ajunge la astfel de performanţe este simplă pentru d-na Brăescu: „Ca să ai succes, important este să nu copiezi pe nimeni. Trebuie să inventezi!“ Aşa a dovedit-o atât în piesele de teatru, în literatură cât şi în punerea pe picioare a unuia din cele mai importante grupuri de media din ţară şi cel mai important editor de presă pentru casă din Europa de Est. Casa Lux edita, la sfârşitul anului 2005, şapte titluri dintre care şase reviste lunare: Casa Lux, Casa de vacanţă, Practic în bucătărie, Practic – Idei pentru casă, gradină şi apartament, Draga mea şi Cărticica Draga mea pentru copii, precum şi, bimensual, Colecţia Cărticica Practică. Fiecare din aceste publicaţii a fost deschizător de drum şi este lider pe segmentul de piaţă căruia i se adresează. Chiar dacă aceste iniţiative vor putea fi continuate de trustul de presă german Burda, meritul ideii iniţiale – a fondatoarei şi creatoarei de „standard“, care timp de 12 ani a pus bazele şi a veghiat ca totul să fie în armonie cu milioanele de cititori – rămâne neşters. Cine cunoaşte opera d-nei Brăescu, urmăreşte apariţiile ei la TV, în presă, în lumea de afaceri şi mai ales o cunoaşte personal, rămâne surprins. Paradigmele omului de succes postrevoluţionar sunt parcă de altă natură. Simplitatea, creativitatea, spontaneitatea sunt coordonatele întregii ei creaţii literare, din lumea afacerilor şi, nu în ultimul rând, în domeniul social. Într-o lume în derivă, Mariana Brăescu ne dă încredere în viitor şi, sunt convins, ne putem aştepta încă de acum la noi iniţiative, pentru că după cum însă a mărturisit public, mai are multe idei încă nerealizate, care ne vor surprinde, tot aşa cum am surprins „Profesor… de admitere“, „Londra de la 3 la 5“ şi mai ales Casa Lux.

2006

VIOREL ROMAN ,Germania

  ________________________________________________________________________________________

SUMAR:

Viorel Roman – Creativitatea la superlativ; I. PROZATORUL: Alexandru Nemoianu – Mariana Brăescu sau fabula delicată; Dimitrie Grama – „Simplitate în drum spre perfecţiune“; Antonia Iliescu – Poezia din miezul de nucă; M. Ungheanu – Calitatea observaţiei şi inteligenţa regiei; Miron Ţic – O doamnă între doamne; Tudor Octavian – Povestiri acide, precipitate; Nicolae Danciu Petniceanu – „Lecţia Caragiale“; A. I. Brumaru – Amintirea şi închipuirea; Al. Florin Ţene – Splendoarea barocă a imaginaţiei; Eugen Evu – O mare prozatoare vizionară; „O lume ştiută de undeva“ sau dansul fluturilor; Despre „Beizadism“; Cheia subversivă; II. DRAMATURGUL; Ion Zamfirescu – Câteva cuvinte în întâmpinarea unui dramaturg; Traian Filip – Expresia a ceea ce poate fi o trestie gânditoare; Ion Dodu Bălan – Un adevărat dramaturg; George Genoiu – O vocaţie anticipată; Constantin Stancu – Comedii ciudate şi proze chagalliene; „Caligula“ sau şansa trăirii cu adevărat; „Londra“ ca motiv de cădere; Pronto vinde şi cumpără; „Arta iaste un templu“; „Imperfecţiuni provizorii“; Paul Tutungiu – Păpuşi vorbitoare; Al. Iacobescu – Pe urmele lui Alecsandri; Lucian Avramescu – Un drum pe care nu-l va mai abandona; Tudor Popescu – Patru motive de bucurie; Mariana Sperlea – O mică perlă dintr-un şirag; Eugen Barbu – Un text cu bătaie lungă; Constantin Teodorescu – „Du mécanique plaque sur du vivant“; Margareta Bărbuţă – Autenticitate şi contrafacere; Ion Lăncrănjan – „Replică“, personaje, dialog; Stela Brie – O comedie pentru aproape toţi copiii; Val Condurache – Un dramaturg uimitor de matur; Poveste despre aspiraţie şi vocaţie; Pronto are ceva din Arlechino…; Limita caricaturii şi ironiei; Farsa sinistră; Constantin Cubleşan – Să fim încrezători în stema ei fericită; Emil Poenaru – Cine este „Al treisprezecelea Caesar?“; Artur Silvestri – O enigmă; Notă asupra autoarei
______________________________________________________________________________________

Descarcă aici, gratuit, această carte: >>>

Explore posts in the same categories: Raft de biblioteca

Comments are closed.