EDITURA INTERMUNDUS

O IMAGINE ÎN REFRACŢIE

Când, la jumătatea lui 2004, mă gândisem să editez în româneşte „Reconquista“ lui Francis Dessart, nu credeam că, odată apărută, această cercetare, în a cărei orânduire avusesem un merit, va avea o interogaţie atât de cuprinzătoare pe cât a căpătat în scurt timp după ce s-a făcut cunoscută. Căci într-o lume intelectuală de aparenţă „creolă“ şi unde „intellocraţia“ superficială, guralivă şi apucătoare dictează cu aceeaşi petulanţă ca şi odinioară, a gândi fără prejudecăţi şi chiar cu o anumită gravitate ce poartă răspundere morală părea a fi o atitudine tot atât de rară – şi, la drept vorbind, urgisită – ca şi a cărturarilor „incorecţi doctrinar“ din vremea Inchiziţiei.

Şi, totuşi, la doar câteva luni după ce căpătă veştminte în româneşte, „Reconquista“ deveni o temă de reflecţie intelectuală pentru nu puţini dintre cei care, existând şi continuându-şi fără vizibilitate lucrarea tainică, socoteau că vor mai trece mulţi ani până să iasă din nou din păduri spre a putea vorbi în limba de transparenţe ce se naşte din gândul propriu şi din acea taină fără vârstă ce se numeşte, de obicei, tradiţie.

În acest fel, o altfel de Românie ce se desparte de Româniile superficiale dar trecătoare, se observă deodată şi ea însăşi îşi află un reazem venit de unde nici nu se aşteptase, adică din capitala Împăratului Verde, unde cineva dă semne că ştie a-şi acorda vocea după vocile celor rămaşi parcă în sub-istorie, prin margini de Imperiu şi chiar de dincolo de Limes.

Cartea ce am alcătuit acum conţine doar câteva din comentariile ce s-au făcut despre „Reconquista“ în doar câteva luni, aici, la noi. Am întocmit-o ca pe o recapitulare de etapă scurtă şi, până la urmă, ca un loc geometric de înţelegeri diverse: am şi avut grijă, de fapt, să adun autori cu biografie intelectuală foarte diferită, ce asigură şi perspectivele complementare. Un preot cu activităţi aproape enciclopedice (Alexandru Stănciulescu-Bârda), un filosof al culturii şi un etnolog strălucit (Ion Drăguşanul), un muzicolog specializat în istorie regională şi în etnografie (Dumitru Jompan), un eseist, cu îndemnări creştine (Constantin Stancu), un istoric al civilizaţiilor (Ion Murariu), dau o imagine în refracţie care probabil că nu va fi completă (căci nici nu poate să fie, la drept vorbind) dar va prelungi şi extinde o interogaţie colectivă.

Acesta şi este scopul ce mi-am propus: să adaug alte întrebări celor ce se pun de obicei. Dar şi, deopotrivă, să arăt unde stă reazemul libertăţii interioare: acolo unde există viziunea radicală, adică pornind de la rădăcini, de la izvorul lucrurilor, de la realitatea unde prejudecăţile nu îşi găsesc loc şi rost.

ARTUR SILVESTRI
______________________________________________________________________________________

SUMAR:

Prefaţă: O imagine în refracţie – de Artur Silvestri; Pr. Prof. Dr. Alexandru Stănciulescu-Bârda – „Europa rediviva“; Autorul şi opera lui; Un european „vechi“ şi o Europă echilibrată; Pentru o ecologie a lumii exterioare şi a spiritului; Există o soluţie ortodoxă?; „Modernitatea“ care ucide şi tradiţia care clădeşte; Valori fundamentale: „Europa creştină“ şi „Europa socială“; „Chestiunea românească“; Addenda; Ion Drăguşanul – „Reconquista“, o carte care obligă; A doua zi după Polybios; O reconstrucţie imperială; Marketing pentru idoli; Prof. Univ. Dr. Dumitru Jompan – Recuperarea ethnos-ului; Conf.Univ.Dr. Ion Murariu – Deruta europeană şi expresia ei; Constantin Stancu – Drama contemporană: „Coca-Cola ca mod de viaţă“
_________________________________________________________________________________________

Descarcă aici, gratuit, această carte: >>>